Proiect didactic "În lumea poveştilor lui Creangă. “Ursul păcălit de vulpe” Lectură pa

PROIECT DE LECŢIE

Clasa: a III-a A

Disciplina: citirea

Subiectul :

Tipul lecţiei: combinată

Obiectiv fundamental: Cultivarea dragostei şi interesului pentru operele marilor scriitori români

Obiective operaţionale:

- cognitive:

O1:să citească corect şi expresiv un text;

O2:să desprindă informaţii din citate date despre viaţa şi activitatea lui Ion Creangă;

O3.să identifice titlul unei poveşti după o imagine sau o idee prezentată;

O4: să identifice personajele unei poveşti;

O5:să asocieze personajul cu opera din care face parte;

O6: să reconstituie o secvenţă dintr-o poveste;

O7: să completeze un text lacunar folosind informaţii din poveste;

O8: să completeze povestea versificată găsind rime potrivite ;

O9: să asocieze fragmente din poveşti cu imaginile corespunzătoare;

O10: să redacteze bilete substituindu-se unor personaje din poveşti.

O11: să asocieze corect sinonimele/antonimele din fişa

afective:

O9: să manifeste interes şi implicare în activitate;

O10: să manifeste iniţiativă în relaţiile individuale, în grupul de lucru;

Resurse:

- procedurale: conversaţia, instructajul verbal, jocul didactic, joc de rol: proces literal, exerciţiul, lectura explicativă; demonstrarea Power Point;

- organizatorice: frontal, pe grupe, individual;

- materiale: fişe de muncă independentă, panouri, planşe, volumul „Poveşti, amintiri, povestiri” – Ion Creangă

Conţinutul lecţiei:

Moment organizatoric. Captarea atenţiei.

Rugăm sala să se ridice! Începe judecata! Astăzi vom avea un proces de dezbatere a conflictului dintre vulpe şi urs. Avem o plângere de la domnul urs, care o învinuieşte pe vulpe că l-a păcălit şi ca urmare a rămas fără coadă.

- Onorată asistenţă, eu ca judecător vă prezint:

- grupul de procurori care vor găsi vina vulpii ( I rând de elevi),

- grupul de avocaţi care vor apăra vulpea ( II rând de elevi),

- grupul de martori ( III rând de elevi).

- Vă rog în timpul dezbaterilor să nu vă agitaţi, să păstraţi liniştea, deoarece cauza e foarte gravă.

Dirijarea învăţării.

Activitatea e însoţită de prezentarea Power Point.

Cuvântul învăţătorului.

Să vă citesc plângerea ursului.

- Mor, mor, mor, acum veţi afla

De vreţi să ştiţi povestea mea.

Mergeam odată liniştit, mergeam spre casa mea

Dar dintr-o dată am simţit: a peşte mirosea!

Ce mult mi-ar plăcea să mănânc un peşte prospejor,

Dar nu ştiam de un’ să-l iau acuma repejor:

Vecina vulpe tot mânca şi nu se sătura,

Cu peşte ea se îndopa, întruna mesteca.

La peşte am poftit şi eu, căci peşte vezi că nu-i,

Dar ea, şireata, mi-a răspuns: Mai pune-ţi pofta-n cui!

De vrei mult peşte, tu să ştii, să stai cu coada-n lac

O noapte-ntreagă, să le vii toţi peştilor de hac.

Pe dată eu am alergat spre apa de la lac

Şi coada toată am băgat, apoi am aşteptat.

O noapte-ntreagă-am tremurat crezând c-am pescuit

Trăgând de coadă am simţit cum ea s-a-nţepenit

Din răsputeri m-am opintit şi-am tras cât am putut

Dar lacul tot era-ngheţat şi coada mi s-a rupt.

Mor, mor, mor, ce rău mă doare-acum!

Nimic n-am pescuit, de vulpe-s păcălit

Dramatizare.

Rog părţile conflictului să-şi expună părerile. Invit ursul. Invit vulpea.

Ursul:

Dragii mei, priviţi-o bine

Ea m-a păcălit pe mine!

Când de peşte mi-a fost poftă

M-a trimis cu coada-n baltă,

Însă peşte nu am prins,

Gerul aprig m-a cuprins,

Coada mi-a rămas în gheaţă

Şi sunt berc acum pe viaţă!

Ei, cumetre urs,mai lasă,

Supărarea ce te-apasă!

Am glumit şi eu odată

Şi-acum ştie lumea toată

Că ai rămas tu fără coadă.

Hai să ne împrietenim

Şi-amândoi să pescuim,

S-avem peşte cât poftim!

Pentru a judeca corect trebuie să citim încă odată materialele procesului. Deschidem mapa de lucru. Citim expresiv ca toţi să înţeleagă.

Citirea textului.

Copii citesc în lanţ câte un fragment.

Conversaţie după conţinutul textului.

Ce spune grupul de procurori, ce părere au avocaţii? Martorii tot se pregătesc pentru a lua cuvântul. Vă dau timp pentru discuţie. Rog la microfon.

La judecător se adresează- Cuvântarea trebuie construită după Metoda Press:

Eu socot..
De aceea că..
Prin urmare...

Minută de înviorare. Cântecul “Vulpe, tu mi-ai furat gâsca”

Consolidare.
Lucrul diferenţiat, pe grupe.

I grupă

„Dac-ai fi un personaj din poveste, cine ai fi?” Elevii răspund pe rând, argumentat (după discuţie).

II grupă

Compune un . ( Posibila variantă)

Ursul

A rămas fără coadă.

Naivul.

III grupă

Se dau însuşirile:

vicleană, harnică, isteaţă, leneşă, modestă, cinstită, rea, zgârcită, darnică.

Alege-le pe cele potrivite pentru vulpe. Alcătuieşteun păienjeniş tematic. Brainstorming.

Anexa 4

Vulpea vicleană

isteaţă

zgârcită

rea

Să completăm harta lecturii în clasă - oral, acasă – în scris. Anexa 1

După atâtea dezbateri cum socotiţi, cine e vinovat?
Cum să pedepsim vulpea?
Şedinţa a luat sfârşit.

Actualizarea cunoştinţelor.
Conversaţie.

De unde au venit eroii lecţiei?
Cine e autorul povestei?

Câte cărţi!

Vai câte cărţi!

Ochişorii fug prin părţi

Dar s-opresc pe-o carte dragă

Cu poveştile lui Creangă.

Vezi tu cărarea ca-n poveşti?

Ea duce-n cântec de talangă

Din Târgu Neamţ spre Humuleşti,

Spre casă mica-a lui Ion Creangă.

Se-aude pupăza din tei

Şi râde-n scaldă Smărăndiţa

Cireşe dulci mănânci cât vrei...

De-acolo ne porneşte viţa.

Povestire.

Un elev a avut însărcinarea de a pregăti o scurtă prezentare despre viaţa lui Ion Creangă. Să-l ascultăm.

Cel mai frumos mărţişor al românilor, „Împăratul Poveştilor”, vine pe lume la 1 martie 1837 şi se numeşte simplu: ION CREANGĂ. Mama, ca orice mamă, îşi alintă copilul, ca să nu fie descoperit de duhurile rele.

Se naşte într-un sat cu oameni harnici şi cumsecade, în ţinutul Neamţului, chiar în inima Moldovei, în satul Humuleşti. Familia îi este mereu alături, părinţi, bunici, fraţi şi surori, de care îşi aminteşte cu drag în scrierile sale.

Şi Nică creştea jucându-se cu fraţii şi surorile, cu copiii, fiind tot timpul într-o petrecere. Era un copil harnic: muncea pământul pe care-l aveau părinţii , ducea de mâncare lingurarilor tocmiţi la prăşit sau torcea la clăci, în rând cu fetele din sat. Chiar dacă o ajuta pe mama la treburile casei, uneori, lăsa totul baltă şi pleca pe furiş la joacă. Şi uite aşa Nică crescu mare şi urmă multe şcoli până să ajungă om însemnat şi să intre încet, încet în inimile tutror cu minunatele sale poveşti..

Întreaga sa viaţă şi-o conduce după adevăr, după dreaptă judecată, unde fiecare faptă îşi primeşte răsplata cuvenită. Oamenii simpli, cinstiţi sunt adesea personaje principale în scrierile sale.Chiar dacă viaţa nu i-a fost tocmai uşoară, din întreaga sa operă răzbate dragostea şi bucuria de a trăi, veselia şi ghiduşiile.

La lecţiile de lectură am făcut cunoştinţă cu mai multe opere a lui Ion Creangă. Am efectuat cu mânuţele noastre o lucrare colectivă - ciorchineleul „ În lumea lui Ion Creangă” Să vedem cât de atenţi cititori suntem.

Jocul “Recunoaşte personajul” Copii recită fragmente din poezii.Clasa numeşte personajele şi titlul.

NICĂ

Eu sunt băieţel hazliu

Şi de pozne mă cam ţiu.

De la Creangă aţi aflat

Câte mi s-au întâmplat:

Pupăza din tei am luat,

Cireşul l-am scuturat,

Am fugit şi la scăldat,

Mama hainele mi-a luat.

FATA MOŞULUI

Eu de muncă nu mă sperii

Curăţ, mătur şi gătesc.

Mama viregă şi sora

Tot mereu mă necăjesc!

M-au gonit acum de-acasă,

Rătăcesc printre străini.

Noroc să am! Sunt curajoasă

Şi am aceste două mâini.

Cu ele eu fac treabă multă

Şi voi găsi de muncă, zău!

După ce am fost plătită

Pentru munca mea cinstită

Cu-o lădiţă m-am ales,

Şi la drum iar am puces.

FATA BABEI

Cum să spăl şi să fac treabă,

Cînd eu am mânuţe moi?

Toată lumea vrea degrabă

Un cuptor plin de noroi,

O fântânădărâmată

Eu să le repar îndată!

Voi, mânuţe frumuşele,

Delicate degeţele,

Vă iubesc şi vă-ngrijesc,

Că nu-mi place să muncesc!

Conversaţie euristică. Citirea citatelor.

Elevii au de răspuns la o serie de întrebări, pe baza datelor bigrafice prezentate de propunător şi a citatelor pe care le-au primit.

Citat 1

„Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nouri după o ploaie îndelungată: „Ieşi , copile cu părul bălai, afară şi râde la soare, doar s-o îndrepta vremea” şi vremea se îndrepta după râsul meu...”

Intrebare:

Spuneţi numele „copilului cu părul bălai” .

Citat 2

„Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre, pe când începusem şi eu, drăgăliţă Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei...”

Întrebare:

Cum se numeşte satul în care se naşte povestitorul?

Citat 3

„ Las’, măi Ştefane şi Smărănducă, nu vă mai îngrijiţi atâta că am să ieu nepotul cu mine şi am să-l duc la Broşteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Niculai şi-ţi vede ce-a scoate el din băiet...”

Întrebare:

Cine sunt Ştefan şi Smărănduca?

Citat 4

„ – Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scăldatul, zise ea, cu ochii holbaţi la mine, scoboară-te jos, tâlharule, că te-oi învăţa eu!”

Întrebare:

În ce era urcat Nică atunci când îl găseşte mătuşa Mărioara?

Citat 5

„- Scoală , dughişule, înainte de răsăritul soarelui; iar vrei să te pupe cucul armenesc şi să te spurce, ca să nu-ţi meargă bine toată ziua?”

Întrebare:

La ce pasăre se referă mama când spune „cuc armenesc”?

Citat 6

„...şi aci săream într-un picior, aci în celălalt, aci plecam capul în dreapta şi la stânga, spunând cuvintele:

Auraş, păcuraş,

Scoate apa din urechi

Că ţi-oi da parale vechi

Şi ţi-oi spăla cofele

Şi ţi-oi bate tobele!”

Întrebare:

Unde se afla Nică atunci când cânta aşa ?

Citat 7

“-Văleu, cumătră, talpele mele! Mă rog scoate-mă, că-mi arde inima-n mine!”

Întrebare:

Spuneţi titlul poveştii din care face parte fragmentul de mai sus” .

Citat 8

„ - Dragii mamei copilaşi! Eu mă duc în pădure ca să mai aduc ceva de ale mâncării. Dar voi, închideţi uşa după mine, ascultaţi unul de altul, şi să nu cumva să deschideţi până ce nu-ţi auzi glasul meu!”

Întrebare:

Cine este mama şi cine sunt copilaşii?”

Citat 9

„ Moşneagul, pofticios şi hapsân, se ia după gura babei, şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bătaie bună...”

Întrebare:

De ce-l bate moşneagul pe cucoş?”

Minută de înviorare. Cântecul “Pupăza din tei”

Lucrul diferenţiat, pe grupe.

Vă propun mai nişte însărcinări.

I grupă

Jocul “Personajele din opera lui Creangă s-au rătăcit , găseşte-le locul potrivit!”

PERSONAJELE

POVESTEA

Lupul

Mătuşa Mărioara

Cocoşul

Pupăza

Iedul cel mic

Ursul

II grupă

Să completeze un text scurt folosind informaţii din poveste.

Anexa 2

III grupă

Să completeze povestea versificată găsindrime potrivite.

Anexa 3

Încheiere

Bravo, copii!
Noi numai am început să facem cunoştinţă cu lumea minunată a basmului.

Să călătorimvoioşi mereu

Prin mărita de poveste,

Care-a fost şi tot mai este.

Iezii, capra şi cu lupul,

Vulpea şireată şi ursul,

Găinuşa şi cocoşul,

Baba hâtră şi cu moşul.

Asta-i lumea minunată

De Ion Creangă creată.

Ea ne-aduce bucurii

Şi la mari şi la copii.

Anexa 2

Punguţa cu doi bani

A fost odată un _______________ şi o ______________ . Moşul avea un ____________ , iar baba avea o_______________ .

Bătrâna mânca multe__________ . Moşul era tare sărac. Nu avea nici după ce bea ___________ . El a alungat _____________ de acasă pentru că ___________________________________________ .

Cocoşul a găsit pe ________________ o ______________ cu _________________ .

Un ____________ lacom trecea cu o _____________ .

El a trimis vizitiul să ia _______________ din ________________

cocoşului.

Cocoşul mergea după trăsură şi striga:

Boierul hain a aruncat cocoşul în _______________ , apoi în __________________ , în ograda _______________

şi în camera cu ______________ .

Cocoşul s-a făcut mare cât un __________________

.